capsuna

hm, sunt putini cei care il cunosc pe nepotelul meu razvan, dar sunt sigura ca multi au auzit de capsuna! sa va spun ultima lui traznaie inainte de a pleca la primul sau gratar cu oameni cu gulere albe. dimineata, dis-de-dimineata, ca asa e obiceiul lui sa nu o lase pe maman sa doarma, il vad pe capsuna venind sa ma salute. zambind, ca intotdeauna. se apleaca deasupra patului meu, nu pentru a ma pupaci, ci pentru a lua o ciocolata, cu ambalaj viu colorat, ce trona frumos pe noptiera de la capatul patului. numai ca era prea grea ciocolata pentru el,400 gr,si prea multe colturi-doar era toblerone, asa ca…un colt a aterizat direct in ochiul meu! drept pentru care, ma doare ochiul drept de mor….